Monday, May 30, 2011

Un simplu: De ce...?

De ce atunci cand esti cel mai fericit se intampla ceva si devi cel mai trist?

De ce atuncti cand razi ... se intampla ceva si pufnesti in plans?

De ce atunci cand esti printre prieteni si suferi ... numai 2 te inteleg si dintre ei numai 1 te ia in brate si iti spune ce vrei sa auzi?

De ce cand cineva iti da un sfat si tu sti ca ala e bun si ca trebuie sa-l asculti si sa-l urmezi, tu faci fix opusul?

De ce toata lumea trebuie sa fie deprimata sau serioasa in mijloacele in comun iar daca zambesi sau indraznesti sa razi ... se uita la tine de parca ai fi nebun?

De ce lumea a uitat ce inseamna iubirea?

De ce atunci cand vorbesti despre iubire lumea ridica din sprancene si se uita ciudat la tine sau te ia peste picior?

De ce nimic nu ne convine?

De ce atunci cand ne e bine .. facem cumva sa ne fie rau?

De ce atunci cand lumea te stie vesel si bine dispus indiferent de situatie si se intampla ca intr-o zi sa plangi sau sa fi mai trist/suparat, te intreba toata lumea ce ai si mai apoi iti spun ..."Tu nu esti asa..."?

De ce ai vrea sa schimbi un om care se comporta cu tine exemplar? De ce l-ai vrea altfel?

De ce incercam mereu sa fim ceea ce nu suntem?

De ce te gandesti mereu la ce vrea cel de langa tine in loc sa te gandesti mai inatai la ce vrei tu?

De ce incercam mereu sa-i ajutam pe cei care nu merita si eventual pe aceia care ne-au si ranit?

De ce ne gandim mereu si la trecut, uitand sa ne gandim mai des la prezent si viitor?

De ce atunci cand faci cuiva un bine, primesti numai rau?

De ce ne e greu sa iubim si mai ales ... de ce e greu sa fii iubit?

De ce cand vrei ceva, e cineva care deja a obtinut ceea ce ti-ai dorit?

Si mai ales....
De ce toti ne-am pus, macar pentru o singura data, una dintre intrebarile de mai sus?

12 comments:

Tibi said...

R: pentru ca suntem oameni...

LeeMitza said...

Corect! Asta ... cam asa e...!

Dar e trist! :))

Tibi said...

Pai... si oamenii sunt tristi...

LeeMitza said...

Stiu asta... Nici nu am zis ca nu e asa!

Oricum ... important e sa-si fi pus fiecare om macar pt o singura data, una dintre acele intrebari.

Omul asa traieste ... si cu bune si cu rele.


Iar roata se invarte si nu se va opri!

Tibi said...

Nu stiu cat de important e sa iti pui astfel de intrebari daca nu stii raspunsurile. Se spune ca cel mai interesant e cum pui intrebarea, nu cum raspunzi. Insa prea multe intrebari fara raspuns te cam deruta...

LeeMitza said...

Da dar tocmai asta e! Iti pui o intrebare si apoi cauti un raspuns la intrebarea ta [in cazul in care nu ai o justificare ].

E ca si-n faza aia: Cine a fost primul - Oul sau Gaina?

Asa si aici...Mai intai a aparut intrebarea si apoi rationalizarea si incercarea de a-ti raspunde [sau de a raspunde].

Tibi said...

Da. Si raspunsurile genereaza alte intrebari. Daca ai un raspuns, te intrebi de ce acela e raspunsul. Iar cand afli de ce, te intrebi daca sigur nu omiti ceva. Si daca ai omis, te intrebi de ce ai omis si tot asa. Nu sta nimeni sa raspunda tuturor acestor intrebari, insa oamenii in general au tendinta sa dea raspunsuri oricaror intrebari si au pretentia de a le sti pe toate.

LeeMitza said...

Asta cam asa e ...
Unele intrebari sunt puse numai pentru a te face sa gandesti/sa meditezi, nu neaparat sa si raspunzi la ele cu alte intrebari [over & over].

Nici nu cred ca este cineva care sta sa raspunda la toate aceste intrebari dar, cred ca daca si-a pus cineva macar una, ai trait, ai simtit ceva, nu ai trecut prin viata ca un robot care n-a fost atins de sentimente, durere si fericire, emotie, suspans etc.

Pentru ca atunci cand traiesti, simti tot ceea ti se intampla si raspunzi cu ceva [gand, vorba, meditatie(in care se includ intrebarile si raspunsurile mai mult sau mai putin existente sau retorice)].
Daca nu reusesti sa faci asta ... esti mort! Chiar si tu, eu si multii altii ne-am pus macar una din aceste intrebari. Ne-am gandit la ea. A, ca am asteptat sau nu un raspuns da la cineva cand le-am adresat sau, ca au fost retorice ... asta e mai putin important si e un alt subiect.

LeeMitza said...

Am observat ca am scris gresit ceva :))) scz ... ora si oboseala sunt vinovate :)))

Tibi said...

Si te simti mereu mai bine cand afli raspunsurile?

LeeMitza said...

Mai nu neaparat...dar, esti mai linistit intr-un fel sau altul.
Nu trebuie neaparat sa cauti un raspuns la o intrebare ... o poti pune si retoric in urma unor/unei concluzii gasite de tine la un anumit subiect.

Iar cand iti pui o intrebare cu adevarat si esti destul de istet, iti dai singur seama ca raspunsul [in cazul in care il vei afla candva] poate sa nu-ti convina/sa fie fix un opus al asteptarilor tale.

La o intrebare la care astepti sau la care te gandesti ca va aparea rasunsul, vei deduce automat ca acesta nu poate fi neaparat pe gustul tau.
Experienta te intareste, iar un raspuns, te face putin mai inteligent fata de celalalt care, la aceeasi intrebare, nu a gasit o justificare [corecta].

Tibi said...

Da, dar totodata (pentru ca spuneai ca raspunsul poate fi neplacut), ce nu stii, nu te doare :)