20 de ani

Cum e la 20 de ani?

Raspunsul difera si depinde de punctul din care privesti "problema".
- Ca la 19. Nimic nou ... momentan totul este la fel. Nu s-a schimbat nimic. Sa vedem ce-o fi pe parcurs. NU?!
- Eh ... cum sa fie? Normal. Am mai imbatranit un an. A trecut timpul asa de repede...parca ieri stateam in fata blocului cu ceilalti copii si ne jucam. Frumoase timpuri ...
- La 20???? Glumesti!!!! E foarte tare!!! Ca-n piesa celor de la Voltaj - 20 de ani, mi se potriveste perfect. Descrie intr-un mod cat mai exact si apropiat de realitate, ceea ce simt si prin ce trec.

Si raspunsuri posibile ar mai fi. Chiar fara numar as putea spune, dar nu este cazul sa mai enumar ca as plictisi prea tare si nu vreau asta.

Un lucru pe care l-am observat este ca pe masura ce mai trece un an din viata ta, ajungi sa-ti amintesti tot mai mult de ceea ce erai in copilarie: acel copil zvapaiat, dornic de cunoastere - trebuie sa afli tot, sa stii tot si sa vorbesti despre tot ce ti se intampla, care nu stia ce-i aia suferinta, munca asidua si caruia i se facea pe plac si obtinea tot ce isi dorea plangand si urland de mama focului prin magazine pana ce parintelui i se facea mila si-i facea pe plac.
Culmea este ca pe langa acel "moment of remembrance" vine si regretul ... intr-un fel sau altul si acea dorinta arzatoare de a vrea sa dai timpul inapoi pentru a fi macar pentru o zi ceea ce erai atunci/candva.

Ce va fi ? sau Ce se va intampla mai tarziu, in urma trecerii timpului?
Nu se stie! ... Viitorul, pentru mine, este ceva ce poate fi schimbat zilnic prin tot ceea ce ni se intampla: facem, spunem, vedem si auzim. Putem afla prin diverse metode cate ceva despre drumurile pe care vom merge si pe care ne va purta vantul dar niciodata nu putem avea certitudinea ca asa va fi. Acelea sunt doar niste repere ... dar cum ajungi sa-ti manuiesti destinul ... depinde numai de TINE!